duminică, 18 mai 2008

Noaptea muzeelor sau gâlceva înţeleptului cu lumea

Şi în pofida plimbatului de-an boulea, fotografiilor cu substanţă moale, cozilor la bere, budă, lift, autobuz, bar, tequilla ş.a.m.d. nu a fost o noapte rea. O să vă detaliez episodul eroico-penibil din loft, şi să vă spun cum am evitat o cafteală de la nişte băieţi (autodenumiţi bărbaţi) prin vorbe şi prin aspectul meu de tocilar"programator" cu care am fost botezat. cherchez la femme căci datorită ei sunt şi titani şi păcălici, zmei şi bufoni. eu cu o domnişoară respectabilă, frumoasă sau bună (cum preferaţi) să ne dansăm, să bem ceva şi să mergem fiecare la trebile lui după aceea. un grup destul de numeros de "bărbaţi", destul de dubioşi, mari şi alcoolizaţi cu chakrele încărcate a iz de scandal şi ochii uşor clipocind a pofte dionisiace. Ei: "e femeia ta?". Eu: "da". Ei: "ce aş fute-o, ce bună e" (subtext: cum dracu stă cu un netot ca tine?). Eu: "Priveşte cât vrei, dar nu pune mână" (subtext: am cam încurcat-o, eu sunt un ochelarist care nu ştie a da cu pumnul, ăştia sunt mulţi, răi şi cu chef de sânge". Ei: "Frate, dar pleacă de aci, mută-te că tot mă uit la femeia ta şi nu e bine" (subtext: tocilarule să vezi ce omor îţi iei). Eu: "Eu nu mă mut de aci că îmi zici tu" (subtext: ooo boyyyy, now i'm in trouble). Ei: "E şi asta o atitudine" (subtext: ochelaristule îţi dau 3 secunde până muşti asfaltul". Eu: "Gicule dacă mă tot tragi de mână să îmi zice poftele tale, până la urmă, putem ieşi afară să ne încărcăm" (subtext: oare cu e să iei bătaie? din liceu am cam uitat). Ei: "Hai, că şi aşa am mai călcat doi în seara asta" (subtext: cred că mai ciordesc o bere după ce termin cu labagiul ăsta). Eu: Heiiii... uite te-ai ridicat, stai dom'le pe scaun. Chill... nu vezi cât eşti? Nu inteţionez să îmi iau bătaie ca prostu'. (subtext: me and my big mouth). Ei: Cum mă vere, hai că am chef de bătaie şi cu tine termin repede. Suntem BĂRBAŢi. Asta facem noi, asta ne e meseria, chemarea, vocaţia, îndeletnicirea (subtext: Hrmmmmm. vorbele berilor, dansul paharelor, sarabanda sticlelor). Eu: Asta nu înseamna BĂRBĂŢIE. Ea, la mine, se traduce prin responsabilitate. Să ai o familie, să ştii să îţi creşti copiii, să îţi iubeşti nevasta (subtext: Ce îmi plac definiţiile prăfuite). Ei râzând: Tu treci în viaţă ca poştaşul. Familie, copil, moarte. Nu ai priceput nimic din existenţa asta (subtext: Ratatuleeee, nici bătaie nu meriţi să îţi iei). Eu: Poate aşa o fi, dar astea îmi sunt crezurile (subtext: Unii au murit pentru dogme, alţii pentru idealuri de libertate, majoritatea fără să ştie de ce, eu îmi iau bătaie din cauze de bună creştere şi cumiţi paradigme). Ei: Nu trebuie să procedezi aşa, este necesar să îţi manifeşti simţurile şi să laşi impulsurile să te ghideze. Fă-i perversiuni tipei, că între noi fie vorba cred că s-ar preta, domin-o, fă aia, fă aia... (subtext: asta nici nu cred că îi dă orgasme. Habar n-are să fută. La ce dracu mai trăieşte?). Eu, încercând să mă tirez deja: Da, da, da... Ai şi tu dreptatea ta, cum fiecare avem putinţa alegerilor proprii şi al propriilor noastre valori (subtext: din manechin la loft kombat am ajuns şi discipol al lui sade. Eu simt că sunt mai pervers ca nenea ăsta urât şi mare. Dar ce dracu să îi zic?! Şi aşa nu m-ar crede. Cât îmi pun în practica fanteziile? Poi cât este de acord respectiva. Să intru în texte subtile asupra posedării? Să bag botul la savarină... Habar n-are nenea:).

A venit taxiul, e timpul să plecăm. Cu capul jos, ca un băiat laş ce a refuzat confruntarea cu un bărbat. L-am făcut din vorbe:). Oare asta se pune la mostre de vitejie?
Mie mi-a plăcut noaptea muzeelor. Am vizitat personaje interesante şi mi-am descoperit talente de negociator în crize.:D

5 comentarii:

Anonim spunea...

Uite un text care m-a ţinut cu răsuflarea tăiată până spre sfârşit. Vezi că se poate!? Mai ales că ştiu că e real, că poţi face 3 brute din 2 vorbe prăfuite. Regret că n-am fost acolo, sunt convins că deşi posed arta negocierii, aş fi preferat arta războiului. Chiar dacă ai procedat ca un înţelept, să ştii de la "je" că un pumn bine primit face câteodată mai mult ca orgasmul tipei. Dar cum raportul era disproporţionat şi fata în primejdie, te felicit, una peste alta, pentru mostra de auto-ironie de înaltă ţinută. Trăiască cei 10 cm ai brutelor de Dâmboviţa, cam tot atâta cât le trebuie ca să moară ca proştii într-un BMW în plină viteză, pe Moşilor colţ cu Mihai Eminescu.
Welcome into the wild ;)

Anonim spunea...

Well well... sa vezi si sa nu crezi. Cred ca as putea fortza un pic nota si pune un subtitlu la epica ta zicere: lupul isi schimba parul/ mustatile/ barba, dar imaginea disproportionata de sine nu. :) Probabil ar fi interpretat drept un subtitlu malitios. Cel putin. Important e sa te detasezi -- un pas de urias sau jumatate de pas de furnica -- de tine si sa ti arunci priviri. Admirative sau ba.

Succes in intreprinderea bloguitoare, adevarat exercitiu de echilibru -- pe sarma, pe muchia dintre real si inchipuit, dintre devenire si fiinta hehe

elfudelamare spunea...

draga pisca de mare.
tin sa iti multumesc pt comentariu si pt opinia dumitale.
in legatura cu imaginea disproportionata... eu cunoscandu-ma mai bine, cred ca e relativ proportionata. nu stiu cine sunteti dar eu cu siguranta ma cunosc:)
detasarea nu mi se pare un demers nimerit, pt ca din blogul asta vreu sa imi construiesc platforma program pentru defulari, vise, aberatii, flatulatii, elucubratii, si alte cuvinte cu multi "i", neologisme si arhaisme:)
priviri mi-arunc in oglinda de dimineata si dupa ce ies din dus, sunt si si, sau sau, dupa cum ma simt:)
sa ne auzim si alta data si/sau bine ati venit "la dat cu capul"

Anonim spunea...

sa inteleg ca erai treaz???

elfudelamare spunea...

mai mult treaz decat adormit si mai putin baut decat mi-ar fi placut:)